Legea 126/10 mai 2024 privind unele masuri pentru consolidarea capacitatii de combatere a evaziunii fiscale

LEGE privind unele masuri pentru consolidarea capacitatii de combatere a evaziunii fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Art. I. — Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificarile
si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„c) documente legale — documentele emise pe suport hartie sau electronic prevazute de Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Codul vamal, Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de reglementarile elaborate pentru punerea in aplicare a acestora, precum si factura electronica emisa, transmisa si primita, potrivit legii, utilizand sistemul national privind factura electronica RO e-Factura;”.

2. La articolul 61, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu urmatorul cuprins:

„(11) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda neretinerea impozitelor si/sau contributiilor prevazute in anexa la prezenta lege.”

3. La articolul 9 alineatul (1), partea introductiva si literele c)—e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 9. — (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
..................................................................................................
c) evidentierea, in actele contabile, in factura electronica sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
e) executarea de evidente contabile duble folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;”.

4. La articolul 9 alineatul (1), dupa litera g) se introduc doua noi litere, lit. h) si i), cu urmatorul cuprins:
„h) folosirea de catre contribuabil, cu rea-credinta, a sistemului national privind factura electronica RO e-Factura, in vederea crearii aparentei de legalitate a unor operatiuni fictive sau disimularii circuitului tranzactional real al bunurilor/serviciilor;
i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.”

5. La articolul 9, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.
(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 5 ani.”

6. Dupa articolul 91 se introduc doua noi articole, art. 92 si 93, cu urmatorul cuprins:
„Art. 92. — (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi orice actiune comisa in cadrul unor scheme frauduloase avand ca efect diminuarea cu cel putin 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, a resurselor bugetului de stat,
prin:
a) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
b) nedivulgarea in mod intentionat de informatii privind TVA, atunci cand aceste informatii trebuie divulgate potrivit legii;
c) prezentarea de declaratii corecte, declaratii electronice corecte privind TVA pentru a masca in mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursari de TVA.

(2) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (1) se pedepseste.
Art. 93. — Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda operatiunea de creditare efectuata in mod direct sau indirect de catre orice persoana fizica, avand drept scop efectuarea unor plati cu sume de bani care provin din omisiunea  evidentierii in actele contabile a operatiunilor comerciale efectuate si/sau a veniturilor realizate a unuia sau mai multor contribuabili.”

7. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. — (1) In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 61, 8 sau 9, daca pana la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, in urma caruia se individualizeaza un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de pana la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste. In acest caz, organele competente nu sesizeaza organele de urmarire penala.

(2) In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 61, 8 sau 9, daca pana la primul termen de judecata prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plata efectiva, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceste conditii este de pana la 1.000.000 euro inclusiv, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 61, 8 sau 9, daca ulterior primului termen de judecata si pana la judecarea definitiva a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plata efectiva, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc cu o treime. Prejudiciul se va determina in temeiul unei expertize de specialitate. Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispozitiile art. 172—180 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator. Despre dispunerea expertizei va fi incunostintat suspectul sau inculpatul, persoana fizica sau persoana juridica, prin reprezentant, dupa caz, dandu-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea deplina a drepturilor sale procesuale.

(3) In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 61, 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depaseste 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, daca in cursul urmaririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala. Daca in cursul procedurii camerei preliminare sau al judecatii, pana la pronuntarea unei hotarari in prima instanta, acelasi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala. Daca in cursul judecatii in apel, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, acelasi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata
efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala.

(4) Dispozitiile prezentului articol se aplica tuturor inculpatilor chiar daca nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevazut la alin. (1) si (2).

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 61, 8 sau 9 aduce la cunostinta organelor de urmarire penala sau a organelor fiscale infractiunea comisa, in timp ce aceasta se afla in derulare sau in termen de cel mult un an de la data epuizarii activitatii infractionale si mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesizate cu privire la aceasta si, ulterior, inlesneste aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor participanti la comiterea infractiunii, limitele speciale se reduc la jumatate.

(6) Dispozitiile prevazute la alin. (1) si (2) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (2).”

8. Dupa articolul 10 se introduce un nou articol, art. 101, cu urmatorul cuprins:
„Art. 101. — In cazul infractiunilor prevazute de prezenta lege, termenul de prescriptie al raspunderii penale incepe sa curga de la data sesizarii organului fiscal sau de la data sesizarii organului de urmarire penala, dar nu mai tarziu de 10 ani de la data comiterii infractiunii.”

Art. II. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, aprobata cu modificari prin Legea nr. 120/2018, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 11 alineatul (1) punctul 1, dupa litera c) se introduce o noua litera, lit. d), cu urmatorul cuprins:
„d) infractiunile prevazute de art. 8, 9 si 92 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare de 10 milioane de lei.”

2. Dupa articolul 11 se introduce un nou articol, art. 111, cu urmatorul cuprins:
„Art. 111. — (1) Cauzele cu care parchetele de pe langa tribunale, parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost sesizate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala prevazute la art. 8 si 9 din Legea nr. 241/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi solutionate in continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.

(2) Actele si lucrarile efectuate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.”
Art. III. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 13, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alin. (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
„(31) Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de calitatea persoanei, infractiunile prevazute la art. 8, 9 si 92 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare de 10 milioane de lei.
(32) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pot efectua urmarirea penala cu privire la infractiunea de spalare a banilor, inclusiv autonom, daca banii, bunurile si valorile care au facut obiectul spalarii banilor provin din savarsirea infractiunilor date in competenta aceleiasi directii.”

2. La articolul 13, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala pentru infractiunile prevazute la alin. (1)—(32).”

3. Dupa articolul 131 se introduce un nou articol, art. 132, cu urmatorul cuprins:
„Art. 132. — (1) Cauzele cu care parchetele de pe langa tribunale, parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost sesizate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala prevazute la art. 8 si 9 din Legea nr. 241/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi solutionate in continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.

(2) Actele si lucrarile efectuate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.”

Art. IV. — La articolul 197 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (3) se introduc zece noi alineate, alin. (4)—(13), cu urmatorul cuprins:

„(4) Daca mijloacele materiale de proba sunt tutunuri prelucrate, acestea se inventariaza, luand in acelasi timp si masurile de securitate, de pastrare si de conservare corespunzatoare pana la predarea lor efectiva organelor care efectueaza distrugerea. Toate bunurile se fotografiaza, iar fotografiile se vizeaza de organul de urmarire penala si se
ataseaza la dosar.

(5) Daca mijloacele materiale de proba sunt cele prevazute la alin. (4), se preleveaza probele necesare expertizarii atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, dispozitiile art. 160 alin. (1), (2) si (4) aplicandu-se in mod corespunzator. Cate un exemplar din probele ridicate din fiecare categorie de produs se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul, pana la solutionarea definitiva a cauzei.

6) Dupa fotografiere, inventariere si prelevarea de probe, bunurile prevazute la alin. (4) se predau pentru distrugere de catre organul care a efectuat ridicarea sau retinerea
antrepozitarilor autorizati pentru tutun prelucrat, destinatarilor inregistrati sau importatorilor autorizati de astfel de produse, in conditiile prevazute la art. 431 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Predarea bunurilor pentru distrugere se realizeaza in baza unei ordonante motivate dispuse de procuror in cursul urmaririi penale sau, dupa caz, a unei incheieri dispuse de instanta de judecata la care se gaseste dosarul, in termen de maximum 6 luni de la
identificarea bunurilor.

(7) Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar inregistrat si importator autorizat are obligatia sa asigure pe cheltuiala proprie preluarea in custodie, transportul, depozitarea si distrugerea cantitatilor de produse din lotul care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectueaza conform prevederilor din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

(8) Dupa efectuarea operatiunii de distrugere, Autoritatea Vamala Centrala inainteaza un exemplar al documentelor intocmite cu ocazia preluarii in custodie, transportului,
depozitarii si distrugerii cantitatilor de produse organului de urmarire penala sau, dupa caz, instantei de judecata care a dispus distrugerea, acestea atasandu-se la dosarul cauzei.

(9) Daca mijloacele materiale de proba sunt bunuri dovedite ca aduc atingere unui drept de proprietate intelectuala, altele decat cele prevazute la alin. (4), dispozitiile alin. (4) in ceea ce priveste inventarierea, pastrarea, conservarea, fotografierea si cele ale alin. (5) se aplica in mod corespunzator.

(10) Dupa inventariere, fotografiere si prelevarea de probe, bunurile prevazute la alin. (9) se predau pentru distrugere de catre organul care a efectuat ridicarea sau retinerea titularului dreptului de proprietate intelectuala. Predarea bunurilor pentru distrugere se realizeaza in baza unei ordonante motivate dispuse de procuror in cursul urmaririi penale sau, dupa caz, a unei incheieri dispuse de instanta de judecata la care se gaseste dosarul, in termen de maximum 6 luni de la identificarea
bunurilor.

(11) Fiecare titular al dreptului de proprietate intelectuala are obligatia sa asigure pe cheltuiala proprie preluarea in custodie, transportul, depozitarea si distrugerea cantitatilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectueaza conform prevederilor art. 1 alin. (5)—(7) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(12) In cazul in care exista solicitari din partea unor institutii din domeniul ocrotirii sociale, organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar, asociatii ori cluburi sportive, institutii de invatamant sau persoane fizice care au avut de suferit de pe urma dezastrelor, titularul dreptului de proprietate intelectuala poate, in cazul in care sunt marfuri apte pentru consumul sau uzul persoanelor fizice, sa procedeze la predarea acestora cu titlu gratuit, in functie de natura bunurilor, cu conditia de a nu fi comercializate. Solicitarile se depun la Autoritatea Vamala Centrala, care le inainteaza titularilor de marca, iar predarea bunurilor cu titlu gratuit se realizeaza in baza unei ordonante motivate dispuse de procuror in cursul urmaririi penale sau, dupa caz, a unei incheieri dispuse de instanta de judecata la care se gaseste dosarul, in termen de maximum 6 luni de la identificarea bunurilor.

(13) Autoritatea Vamala Centrala inainteaza un exemplar al documentelor intocmite cu ocazia preluarii in custodie, transportului, depozitarii si distrugerii sau, dupa caz, predarii
cantitatilor de produse in scop umanitar organului de urmarire penala sau, dupa caz, instantei de judecata care a dispus distrugerea sau predarea bunurilor in scop umanitar, acestea atasandu-se la dosarul cauzei.”

Art. V. — (1) Prezenta lege stabileste regimul juridic al mijloacelor de transport retinute de reprezentantii autoritatii vamale ca urmare a sanctionarii faptei de sustragere de la
controlul vamal a oricaror bunuri sau marfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

(2) In sensul prezentei legi, prin mijloc de transport se intelege vehiculul cu sau fara autopropulsie destinat transportului de marfuri sau persoane, indiferent de calea
de comunicatie, folosit la sustragerea de la controlul vamal a oricaror bunuri sau marfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Prin autoritate vamala competenta se intelege directia regional vamala care exercita activitatea la nivel teritorial.

(3) Mijloacele de transport retinute ca urmare a sanctionarii faptei de sustragere de la controlul vamal a oricaror bunuri sau marfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal vor fi identificate in procesul-verbal de constatare a contraventiei la regimul vamal, iar fata de acestea se iau masuri de conservare sau de valorificare, facandu-se mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal. Autoritatea vamala competenta are obligatia sa stabileasca proprietarul mijlocului de transport retinut si, daca acesta apartine unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. In situatia in care mijlocul de transport apartine unei alte persoane decat contravenientul, in termen de 5 zile lucratoare de la intocmirea procesului-verbal
de constatare, autoritatea vamala competenta sesizeaza organele de politie competente in vederea efectuarii cercetarilor pentru identificarea proprietarului sau, dupa caz, a detinatorului legal al mijlocului de transport. Pe baza rezultatului cercetarilor efectuate de organele de politie, autoritatea vamala il notifica pe proprietar sau, dupa caz, pe detinatorul legal al mijlocului de transport, prin scrisoare recomandata cu aviz de primire, ca in termen de un an de la primire sa ridice mijlocul de transport aflat sub supravegherea autoritatii vamale.

(4) Mijloacele de transport retinute in conformitate cu prevederile art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se pastreaza sub supravegherea autoritatii vamale timp de un an de la data la care proprietarul sau detinatorul legal a primit
notificarea autoritatii vamale. Dupa expirarea termenului de un an, in situatia in care procesul-verbal de contraventie nu a fost contestat sau contestatia a fost respinsa prin hotararea definitiva a instantei de judecata, mijloacele de transport se considera intrate in proprietatea privata a statului si se valorifica conform actelor normative specifice.

(5) Mijloacele de transport aflate sub supravegherea autoritatii vamale vor putea fi ridicate in perioada prevazuta la alin. (4) de catre proprietar sau detinatorul legal daca face
dovada achitarii contravalorii amenzii contraventionale, precum si a cheltuielilor ocazionate de depozitarea mijlocului de transport. In situatia in care amenda contraventionala nu este achitata in termenul legal, autoritatea vamala competenta intreprinde demersurile legale pentru declansarea procedurii de executare silita.

(6) Valorificarea mijloacelor de transport se face conform reglementarilor privind modul si conditiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, iar veniturile rezultate in urma valorificarii vor fi folosite prioritar pentru achitarea creantei la bugetul de stat reprezentata de contravaloarea amenzii si a penalitatilor de intarziere, urmand ca diferenta sa se faca venit la bugetul statului.

(7) Normele metodologice de punere in aplicare a prezentului articol se aproba prin hotarare a Guvernului, elaborata de Autoritatea Vamala Romana in termen de 60 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCA

Bucuresti, 10 mai 2024.
Nr. 126.