Plafon TVA: Ghid pentru firme platitoare de TVA

Plafonul TVA este un aspect crucial pentru gestionarea obligatiilor fiscale ale unei firme. Intelegerea acestui concept si monitorizarea atenta a cifrei de afaceri sunt esentiale pentru a respecta cerintele legale si a evita penalitatile. In acest articol, vom explora conceptul de plafon TVA in 2024, importanta sa pentru firmele platitoare de TVA si implicatiile trecerii la TVA trimestrial sau lunar. 

Ce este plafonul TVA?

Plafonul TVA reprezinta valoarea maxima a cifrei de afaceri anuale pana la care o firma poate beneficia de scutirea de TVA. In Romania, acest plafon este reglementat prin Codul Fiscal si este esential pentru determinarea statutului de platitor TVA al unei firme. Daca o firma depaseste acest plafon, devine obligata sa se inregistreze ca platitor TVA si sa colecteze TVA pentru bunurile si serviciile oferite.

Importanta plafonului TVA pentru firmele platitoare de TVA

Firmele care depasesc plafonul TVA anual sunt obligate sa se inregistreze ca platitoare de TVA si sa raporteze periodic valoarea TVA colectata si dedusa. Acest statut implica obligatii suplimentare de raportare si gestionare fiscala, dar si posibilitatea de a deduce TVA pentru achizitii, ceea ce poate fi benefic pentru afacere.

Care este plafonul cand o firma devine platitoare de TVA in 2024

In Romania, o firma devine platitoare de TVA cand depaseste cifra de afaceri de 300.000 de lei. Aceste reglementari sunt specificate in art. 310 din Codul Fiscal - Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici. Astfel, persoana impozabila stabilita in Romania a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 88.500 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxa.

Ce obligatii are o firma la depasirea plafonului TVA 2024

Persoana impozabila a carei cifra de afaceri este mai mare sau egala cu plafonul de 300.000 de lei trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, in termen de 10 zile de la data

Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

atingerii ori depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei in care plafonul a fost atins ori depasit. Regimul special de scutire se aplica pana la data inregistrarii in scopuri de TVA.

Ce documente se depun pentru inregistrarea in scopuri de TVA?

Pentru inregistrarea in scopuri de TVA se depune formularul 700 - Declaratia pentru inregistrarea/modificarea in mediu electronic a mentiunilor ulterioare inregistrarii fiscale, precum si pentru radierea inregistrarii fiscale.

Declaratia se transmite exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanta, prin intermediul internetului, pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. 

Inregistrarea in scopuri de TVA la depasirea plafonului se considera valabila incepand cu data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA.

Plafon TVA lunar: ce inseamna si cat este in 2024?

In mod obisnuit, perioada fiscala in Romania este luna calendaristica. Lunar, persoanele impozabile au obligatia sa depuna lunar declaratii fiscale si deconturi de TVA. Totusi, exista si posibilitatea ca, in anumite conditii, firmele platitoare de TVA sa foloseasca trimestru ca perioada fiscala.

Conform art. 322 alin (2) din Codul Fiscal, perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care, in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri care nu a depasit plafonul de 100.000 euro, al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor metodologice.

Asadar, firmele care depasesc plafonul de 100.000 de euro sunt obligate sa declare si sa plateasca TVA lunar. 

Plafon TVA la incasare

Conform art. 282 din Codul Fiscal , plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la incasare in 2024 este cifra de afaceri de 4.500.000 de lei. 

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 4.500.000 lei este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite de TVA, precum si a operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, realizate in cursul anului calendaristic. 

Citeste mai multe despre TVA la incasare in: TVA la incasare: ce inseamna, conditii de eligibilitate, studii de caz

Plafon TVA 2024 pentru vanzari la distanta si servicii electronice

In cazul vanzarii intracomunitare de bunuri la distanta efectuata de furnizori stabiliti/avand domiciliul stabil/resedinta obisnuita in Romania, locul livrarii, respectiv al taxarii TVA este in Romania daca valoarea totala, fara TVA, a livrarilor nu a depasit in anul calendaristic precedent si nici in anul calendaristic curent, 46.337 lei (valoarea echivalenta in lei a sumei de 10.000 euro stabilita conform legislatiei europene privind TVA) , conform art. 278 1 alineat (1) din Codul fiscal.

Valoarea echivalenta in moneda nationala a statelor membre a sumei de 10.000 euro se calculeaza prin aplicarea ratei de schimb publicate de Banca Centrala Europeana la data adoptarii Directivei (UE) 2017/2.455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE si a Directivei 2009/132/CE in ceea ce priveste anumite obligatii privind taxa pe valoarea adaugata pentru prestarile de servicii si vanzarile de bunuri la distanta. Pentru Romania, valoarea echivalenta in moneda nationala este de 46.337 lei. 

ATENTIE!
Daca furnizorul efectueaza si prestari de servicii TBE catre persoane neimpozabile care sunt stabilite/au domiciliul stabil/resedinta obisnuita intr-un alt stat membru decat Romania, in plafonul de 10.000 de euro intra si valoarea acestor prestari ! 

Plafonul pentru aplicarea cotei de TVA din Romania la vanzarile la distanta este in vigoare de la 1 iulie 2021. Anterior acestei data, plafonul era de 35.000 euro.

Pragul de 10.000 euro/an acopera toate vanzarile la distanta de bunuri catre clienti din toate statele membre UE. In cazul depasirii plafonului de 10.000 euro anual echivalent 46.337 lei, locul de efectuare a vanzarilor la distanta este in tara catre care se expediaza bunurile.

Obligatiile persoanelor impozabile la depasirea plafonului de 10.000 de eur

Principalele obligatii ale persoanelor impozabile care isi desfasoara activitati de vazare la distanta sunt:
 

• emiterea facturii cu TVA din Romania (cu exceptia cazului in care furnizorul aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici);
• declararea operatiunii in Decontul de TVA la randul 17 si completarea, dupa caz a randului 18, in cazul unor regularizari a acestor operatiuni;
• completarea in Decontul de TVA a Sectiunii „Informatii privind valoarea totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la art. 2781 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv a vanzarilor intracomunitare de bunuri la distanta si a prestarilor de servicii de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune, precum si servicii furnizate pe cale electronica, catre persoane neimpozabile din alte state membre UE”;
• respectarea tuturor celelalte obligatii declarative si de plata prevazute de Codul fiscal

 

Studii de caz plafon TVA 2024

VA prezentam mai jos cateva spete utile privind obligatiile fiscale si contabile cu privire la plafonul TVA 2024.

Renuntare la imprumut. Calcul plafon TVA

INTREBARE:
Societatea X cu activitate de transport persoane cu o cifra de afaceri de 280.000 lei, neplatitoare de TVA, incheie anul 2023 cu o pierdere de 85.000 lei. Deoarece asociatul unic are adus un aport la societate, inregistrat in contul 4551, in valoare de 80.000 lei, doreste sa-si acopere pierderea prin renuntarea la restituirea acestui aport.

In ce cont de venit pot inregistra suma din contul 4551 si aceasta suma trecuta la venituri este luata in calcul la stabilirea plafonului de 300.000 lei pentru a deveni platitor de TVA? Ce document trebuie sa stea la baza inregistrarii pe venit a sumei de 80.000 lei reprezentand renuntarea la acest aport al asociatului? 

SOLUTIE FISCAL – CONTABILA aplicabila conform legislatiei in vigoare la data de 14 Mar 2024 

Potrivit prevederilor Omfp nr. 1802/2014, pct. 248 si urmatoarele, rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. In creditul contului de profit si pierdere se inregistreaza sumele inscrise in conturile din clasa 7 (701 la 786), iar in debit sumele din conturile de cheltuieli (601 pana la 698).

Conform reglementarilor contabile, pierderea contabila se acopera din:

• profitul exercitiului financiar si cel reportat,
• din rezerve, altele decat rezervele legale,
• capital social si,
• alte resurse financiare proprii, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

La pct. 423, alin. (2) din Omfp nr. 1802/2014 se stabileste ca in lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratie.

Rezulta ca reglementarile legale in domeniu nu contin o prevedere specifica referitoare la respectarea unei anumite ordini a elementelor din care se vor acoperi pierderile contabile reportate si, prin urmare, aceasta ordine se stabileste de catre adunarea generala a actionarilor.

Asfel, pentru acoperirea pierderii, in baza deciziei asociatului unic de renuntare la recuperarea imprumutului, societatea imprumutata poate inchide suma evidentiata ca datorie, in cont 4551, operatiunea fiind evidentiaza prin formula contabila:

4551 = 7588 80.000 lei

Dpdv fiscal, suma de 80.000 de lei nu intra in calculul cifrei de afaceri pentru TVA. Venitul inregistrat ca urmare a renuntarii asociatului la imprumutul acordat firmei nu are nicio legatura cu TVA pentru ca renuntarea la imprumut nu este o operatiune taxabila dpdv al TVA.

Operatiunile impozabile dpdv al TVA sunt reglementate la art. 268 din Codul fiscal :

(1) Din punctul de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, in sensul art. 270 - 272, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 275 si 278 ;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 269 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 269 alin. (2).

La capitolul IV de la Titlul VII din Codul fiscal sunt explicate operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei respectiv livrarile de bunuri si prestarile de servicii (art. 270-274 1 din Codul fiscal).Renuntarea la imprumut nu reprezinta o livrare de bun sau o prestare de serviciu in niciun fel, nu intra in sfera TVA si nu intra in calculul cifrei de afaceri pentru plafonul de tva.

Potrivit art. 310 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Persoana impozabila stabilita in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. a), a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 88.500 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxa, denumita in continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 268 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b). (...)

Potrivit pct. 84 alin. (1) din Normele metodologice emise in aplicarea Codului fiscal, Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 310 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.

Plafonul de TVA se stabileste pe baza facturilor emise si inregistrate in Jurnalul de vanzari (indiferent daca sunt incasate sau nu) iar inchiderea imprumutului nu intra in aceasta categorie.

Exemplu de calcul. Stabilire depasire plafon cifra de afaceri TVA 300.000 lei

INTREBARE:

Societatea X neplatitoare de TVA a realizat venituri din prestari servicii si vanzare de bunuri in suma totala de 379.000 lei la 30.11.2023, suma compusa din: 160.000 lei venituri din vanzare marfa (411=707); 20.000 lei venituri din vanzare autoturism (461=7583); 199.000 lei venituri din prestari servicii (411=704). Pentru venitul realizat din vanzarea marfii in valoare de 160.000 lei s-a intocmit unui client o factura in ianuarie 2023 (411=707). Din aceasta factura s-a stornat factura de avans emisa pentru suma de 60.000 lei in decembrie 2022, pentru care au fost facute inregistrarile contabile in luna decembrie 2022: (411=419 si 5121=411) si a fost incasata si suma respectiva. In ianuarie 2023 s-a incasat diferenta de 100.000 lei.

Care este componenta cifrei de afaceri la 30.11.2023 pentru stabilirea plafonul inregistrarii in scopuri de TVA, avand in vedere veniturile realizate de respectiva societate, a avansului inregistrat in anul precedent pentru care s-a inregistrat venit in anul curent si a venituiui din vanzarea autoturismului? 

SOLUTIE FISCAL – CONTABILA aplicabila conform legislatiei in vigoare la data de  15 Ian 2024 

Baza legala:

Potrivit prevederilor de la art. 310 alin. (2) din Codul fiscal, cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea alin. (1) este constituita din:

valoarea totala, exclusiv taxa in situatia persoanelor impozabile care solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, taxabile sau, dupa caz, care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, a operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania conform art. 297 alin. (4) lit. b), a operatiunilor scutite cu drept de deducere si, daca nu sunt accesorii activitatii principale, a operatiunilor scutite fara drept de deducere prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) si f). Prin exceptie, nu se cuprind in cifra de afaceri prevazuta la alin. (1), daca sunt accesorii activitatii principale, livrarile de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, si livrarile de active necorporale, efectuate de persoana impozabila.

La pct. 83(3) din NM, se precizeaza ca la determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal:

se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte dedata livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 310 alin. (2) din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 310 alin. (2) al Codului fiscal paragraful 2

" .. Prin exceptie, nu se cuprind in cifra de afaceri prevazuta la alin. (1), daca sunt accesorii activitatii principale, livrarile de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, si livrarile de active necorporale, efectuate de persoana impozabila."

In acest context, trebuie retinuta, in primul rand, definitia activului corporal fix asa cum este reglementata in Codul fiscal prin art. 266, alin. (1) pct. 3:

"(1) In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: .
3. active corporale fixe reprezinta orice imobilizare corporala amortizabila, constructiile si terenurile de orice fel, detinute pentru a fi utilizate in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru scopuri administrative;".

De asemenea, trebuie retinute criteriile pentru incadrarea unei livari in operatiune accesorie activitatii principale conform conditiilor de la pct. 70 alin. (4) din normele de aplicare ale art. 300:

"(4) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
b) operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile;
c) suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii sunt nesemnificative. "

Acestea fiind spuse, va propun sa punctam exact pe informatiile din speta noastra:

    1. 160.000 lei venituri din vanzare marfa (411=707), din care 60.000 lei avans facturat in decembrie 2022;
    2. 20.000 lei venituri din vanzare autoturism (461=7583);
    3. 199.000 lei venituri din prestari servicii (411=704).
1. Avansul in valoare de 60.000 lei facturat in decembrie 2022 intra in componenta plafonului de 300.000 lei pentru anul 2022. Plafonul aferent anului 2023 nu este afectat. Prin urmare, vom lua in considerare doar 160.000 lei (livrarea de bunuri) 60.000 lei (stornarea avansului facturat in 2022) = 100.000 lei

2. Venituri din vanzarea unui autoturism = 20.000 lei

La prima vedere am putea sa consideram ca vanzarea mijlocului fix nu intra in calculul cifrei de afaceri in ceea ce priveste plafonul de scutire TVA, deoarece prin exceptie, in calculul acestui plafon, nu se iau in considerare vanzarile de active fixe accesorii activitatii de baza (conform bazei legale mentionata mai sus).

Din datele prezentate, rezulta ca vanzarea autoturismului este o activitate accesorie activitatii de baza, adica nu aveti in obiectul de activitate al firmei vanzarea de autoturisme.

Insa, as vrea sa mai punctez inca o data prevederile din Codul fiscal cu privire la considerarea unei activitati ca fiind accesorie (pct. 70 alin. (4) din normele de aplicare ale art. 300):

"(4) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
b) operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile;
c) suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii sunt nesemnificative. "

Observam astfel ca valoarea unui autotursim nu poate fi considerata nesemnificativa , in asa fel incat sa respectam cumulativ cele 3 conditii de mai sus. Aceasta este optica dupa care se ghideaza si autoritatile fiscale (din experienta personala) cand analizeaza livrarile de active la stabilirea plafonului de 300.000 lei.

Cu toate acestea, imi mentin opinia ca vanzarea autoturismului NU intra in plafonul de 300.000 lei cifra de afaceri TVA, iar in acest sens am in vedere precizarile din Directiva TVA 112/2006.

Asadar, in cazul in care o sa va confruntati cu un inspector fiscal care va reincadra aceasta tranzactie ca fiind parte din plafonul de 300.000 lei, atunci va atasez in randurile ce urmeaza si baza legala din Directiva TVA:

Articolul 288 din Directiva TVA 112/2006

Cifra de afaceri ce serveste drept referinta in scopul aplicarii regimului prevazut in prezenta sectiune se constituie din urmatoarele sume, exclusiv TVA:
1. valoarea livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii, in masura in care sunt impozitate;
2. valoarea operatiunilor care sunt scutite, cu dreptul de deducere a TVA achitata in stadiul anterior, in temeiul articolelor 110 sau 111, articolului 125 alineatul (1), articolului 127 sau articolului 128 alineatul (1);
3. valoarea operatiunilor care sunt scutite in temeiul articolelor 146-149 si articolelor 151, 152 sau 153;
4. valoarea operatiunilor imobiliare, operatiunilor financiare prevazute la articolul 135 alineatul (1) literele (b)-(g), si valoarea serviciilor de asigurare, cu exceptia cazului in care aceste operatiuni au caracterul de operatiuni accesorii.

Cu toate acestea, cesiunile de active fixe corporale sau necorporale ale unei intreprinderi nu se iau in considerare in scopul calcularii cifrei de afaceri

Prin urmare, chiar daca legislatia nationala ( Codul fiscal) nu a transpus expres prevederile Directivei, orice instanta de judecata va avea in vedere aceste precizari (chit ca inspectorii fiscali pot reconisidera eronat conform legislatiei locale).

3. Veniturile din prestari servicii vor intra in plafonul de TVA, nefiind vreo exceptie aplicabila 199.000 lei.

Total plafon TVA conform art. 310 alin. (2) din Codul fiscal = 100.000 lei + 199.000 lei = 299.000 lei

Prin urmare, conform celor mentionate mai sus, societatea nu depaseste plafonul de inregistrare in scopuri de TVA la 30.11.2023.